Mihai Musatoiu


I am currently attending the Bachelor of Science program, with specialization in Software Engineering, at Blekinge Tekniska Högskola (BTH) in Southern Sweden. BTH is ranked as number 5 in the world among the top institutions in the field of systems and software engineering by the "Journal of Systems and Software".

What I did in the past
I have a 7 years long experience in Romania as a communication specialist with an established background in publishing, media and advertising businesses. I currently provide consultancy to communication, writing and editing projects in Sweden, the U.S. and Japan.

More on my Linkedin page

3 filme

Intr-o saptamana am vazut trei filme bune.

No country for old men – Desi este tradus prost (Nu exista tara pentru batrani, cand corect era Asta nu-i tara pentru batrani, cu referire la SUA, multumesc pentru traducerea corecta prietenului Stefan Dobroiu de la Cinemagia), filmul este foarte bun. Chiar daca dintre reactiile de la terminarea lui, in cinema, citez: “Asta a luat Oscarul?!”, “Trebuie sa-l mai vad odata ca n-am inteles nimic”.

Am citit pareri cum ca nu are nici inceput, nici final. Eu cred ca are si inceput, si final excelent, chiar daca surprinzator.

Pe scurt, ca sa nu stric surpriza celor ce nu l-au vazut, filmul are un personaj principal neasteptat. E greu de inteles si greu de explicat, pentru ca eu cel putin n-am mai vazut o astfel de compozitie a scenariului. E posibil sa intelegeti care e raspunsul la ghicitoare de la inceput, mai pe la mijloc, sau ca mine, chiar in timpul ultimei scene a filmului. Depinde de antrenamentul de cinefil si de inspiratie.

In restul filmului, o poveste politista cu urmariri, intriga si un joc excelent din partea lui Javier Bardem, criminalul psihopat, totul de nota 10. Scena in care batranul vanzator isi joaca viata fara sa stie, pariind pe ce parte va ateriza moneda, este o raritate. Urmariti modul in care, intr-o discutie banala, Bardem induce incet-incet teama in inima batranului si creste tensiunea spectatorului, fara sa ameninte nicio clipa in mod direct, doar din privire, mimica (sau lipsa ei) si tonul vocii.

Mai recomand din partea fratilor Coen filmul O brother where are thou. La fel de putin comestibil pentru marea masa de public, la fel de bine realizat.

Juno Un film plin de energie pozitiva de la un capat la altul, desi subiectul este stresant din punct de vedere psihologic: o adolescenta de 16 ani ramane insarcinata.

Filmul arata cum s-ar putea derula lucrurile in astfel de situatii, daca toata lumea ar fi normala la cap. Doar un exemplu: explicatia pe care o da incidentului mama fetei, intr-o discutie calma cu sotul ei. “Adolescentii se plictisesc si fac sex”.

Dar cum in realitate noi oamenii nu prea suntem normali la cap, filmul ramane o metafora si un exemplu genial despre “cum ar putea fi”. De vazut.

Scafandrul si fluturele Un film frantuzesc bun, nu genial, dupa un caz real. Un ziarist in floarea-varstei ramane paralizat complet, cu exceptia ochiului stang. Reuseste sa depaseasca socul si se lupta din rasputeri sa isi pastreze ce mai are uman in el. Scrie o carte, dictand litera cu litera dupa un sistem complicat (i se citeste alfabetul, litera cu litera, iar el clipeste in dreptul literei pe care o doreste).

Realizarile filmului: unghiuri de filmare originale (jumatate de film veti vedea lumea prin ochiul cu pricina) si profunzime psihologica - cum este sa te simti ca un scafandru imobilizat intr-un costum de o greutate imensa, aflat sub apa? Dar sa ai tot timpul din lume sa te gandesti la lucrurile cu adevarat importante, pe care atunci cand erai la serviciu le neglijai?