Cand Basescu a refuzat s-o numeasca pe Norica Nicolai ca ministru de justitie, Tariceanu a zis ca Basescu ar trebui sa se dea pe brazda, pentru ca nici el, adica Tariceanu, nu s-a opus cand Base a numit-o pe "fosta" Monica Macovei in aceeasi functie.
Abia azi am inteles ce-a vrut sa zica, pe piata iesind ca prin minune un dosar profesional al Monicai Macovei, din care reies niste chestii mai mult sau mai putin clare, ceva in genul dosarelor de la securitate, cum ca n-a fost disciplinata in serviciu si a intarziat niste dosare, la un moment dat in cariera ei.
Ce nu intelege dl. Tariceanu, si persista cu incapatanare, este ca nu poti raspunde unui rau (numirea lui Macovei, care sa presupunem ca avea un dosar "patat") cu un alt rau, numirea lui Nicolai, cu un dosar si o nepoata cel putin la fel de nasparlii. Adica daca ai comis-o o data si ai inchis ochii cand functia si moralitatea iti cereau sa intervii, macar ai bunul simt sa nu folosesti argumentul asta data viitoare. Ca nu suntem la gradinita.